Suflet alimentar

Shhhhttt!!! Auzi? Sunt pasii gresiti care ne-au daramat tencuiala. Sunt toate nemultumirile pe care le-am strans meticulous ca o sarantoaca jerpelita in genunchi si-n coate. Am cucerit culmi. N-am sa neg niciodata cate am avut si cate am aruncat. N-as putea sa declar cu putere ca n-am reusit sa ii ating sau sa-I am. Mi-ar fi rusine de tot ce-am trait ca sa le acopar cu umbra unui viitor necunoscut. Ai vazut cat sunt de fascinanti roboteii societatii cu ale lor preocupari si cu ale lor plasute ticsite cu produse perisabile? Sunt atat de simpatici cand se aduna si-si arunca energii. Imi plac si mie si n-am sa neg ca unul din ei imi va cuceri simplitatea si va face din ea un mare kitch. Probabil ca tot sufletul uman e de fapt o alimentara care din cand in cand mai face cate un inventar si-si mai imbunatateste produsele. Le inlocuieste atunci cand expira sau le arunca atunci cand nu mai sunt de folos. Le adaptam in functie de preferinte si e foarte ciudat cat de jigniti ne simtim cand suntem tratati ca niste conserve de peste. Cu toate ca m-am pierdut de multe ori in sufletele marilor colegi de traume n-am reusit niciodata sa le raman fidela. N-am reusit niciodata sa impart cu ei senzatiile ciudate care ma incercau. N-am dorit niciodata sa impart si sa-mi subtiez povara. Am vazut mereu lucrurile mult mai mult decat le-au vazut ei si pentru asta mi s-a parut nedrept sa-i las sa-mi stearga ranile. Am preferat mereu sa-mi mangai singura handicapurile si sa-mi privesc rusinata imperfectiunile. Mi-a placut singuratatea inca de la prima serbare la care toate fetitele erau colorate si eu am ramas afara in ploaie imbracata ca o tarancuta, poate poate apare cineva sa-mi aseze si mie coronita pe cap. Am racit atunci. Am racit pentru totdeauna. Sa nu crezi ca sunt o eterna nefericita sau o telenovelista penibila. Sunt doar fana unei singuratati care ma hraneste si care uneori imi ridica mari semne de intrebare. Nu ti se intampla sa te vrei urat si nedorit in fata unei oglinzi cu toate complexele tale? Nu ti se intampla sa te vrei departe? Stiu ca ti se intampla. Singura diferenta dintre noi doi e ca asta e pentru tine o intamplare si pentru mine un mod de viata. Asta nu inseamna ca nu te iubesc si ca n-am sa poposesc zilnic sa-ti cumpar produsele. Te iubesc dar nu mai vreau sa arat.